
In singuratatea noptii ma mai trezesc si rad
De dragul clipelor cand ma sarutai plangand.
Sa nu crezi ca te-am iubit pe tine
Am iubit puterea ce o gaseam in tine.
Ai plecat si nu te urasc pentru asta
Te urasc pentru ca mi-ai luat speranta.
Dar inca pot razbi prin frig,
Inca pot zambi cand plang.
Inca pot sa cred ca nu ai furat nimic.
Inca pot sa cred ca sufletul mi-e bland,
Caci nu cred in destinul frant.
Imi amintesc o ipostaza
Cand eram la mare,ah si prostulee,ne inundam in soare.
Te stropeam si tu ma sarutai.
Te injuram si tu ma gadilai.
Iti zambeam si tu ma mangaiai.
Dormeam pe tine,pe nisip si ne holbam amortiti la soare,si imi spuneai ca vara asta nu o sa se termine niciodata.
Dar s-a terminat,si o data cu ea,si tu,si noi..si visele traite in doi.
Dar uite ca exist si fara tine,si fara noi
Si nu imi e frica sa spun ca nu era corect ce traiam noi.
Viata e mai frumoasa cand ai tu loc pe o intreaga fereastra
De unde vezi a vietii dulceata.
Si pot sa am si marea daca vreau,
Si orice alt lucru pe care cu tine il imparteam,
Ah,ce simplu este totul fara tine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu